Raportari AFM/ANPM

Raportare ambalaje

Raportarea deșeurilor de ambalaje puse pe piață este reglementată prin Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Conform acestei legi, toate entitățile sunt obligate să raporteze ambalajele puse pe piață, respectiv:

  • Produc sau importă produse ambalate;

  • Distribuie pentru prima dată ambalaje de desfacere (importatori sau producători de ambalaje de desfacere);

  • Supraambalează produse ambalate;

  • Închiriază, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje.

Definiție ambalaj – orice obiect, indiferent de materialul din care este confecționat ori de natura acestuia, destinat reținerii, protejării, manipulării, distribuției și prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat acelorași scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.

 

Serviciile de mediu pe care vi le oferim:

✅ Întocmirea și/sau depunerea declarațiilor specifice către Administrația Fondului pentru Mediu, în conformitate cu legislația în vigoare și depunerea acestora la sediul AFM.

✅ Identificarea tipurilor și a cantităților de ambalaje introduse în piață.

✅ Suport în identificarea operatorilor economici autorizați pentru reciclarea sau valorificarea ambalajelor și a deșeurilor (OTR) și intermedierea relațiilor cu aceștia.

✅ Raportarea anuală către Agenția pentru Protecția Mediului a cantităților de ambalaje introduse în piață.

 

Căutați un specialist în raportarea ambalajelor? LGG CONECT preia întreaga responsabilitate a conformității cu legislația de mediu și vă oferă consultanța de mediu de care aveți nevoie!

Raportarea semestrială a uleiurilor uzate

Raportarea uleiurilor uzate este reglementată de H.G. 235/2007.

Definiții:

a) Colectare – toate operațiunile prin care uleiurile uzate pot fi transferate de la deținători la operatori economici care efectuează colectarea, valorificarea sau eliminarea acestor uleiuri.

b) Coincinerare/combustie – utilizarea uleiurilor uzate drept combustibil, cu recuperarea adecvată a căldurii generate.

c) Carburant – combustibilul lichid volatil care, în amestec cu aerul, este folosit la alimentarea motoarelor cu ardere internă.

d) Generator – orice persoană fizică sau operator economic din a cărei activitate rezultă uleiuri uzate.

e) Recipiente – rezervoarele, cisternele, autocisternele și butoaiele metalice.

f) Regenerare – orice procedeu care permite producerea de uleiuri de bază printr-o rafinare a uleiurilor uzate, implicând în special separarea de impurități, produse de oxidare și aditivi.

g) Uleiuri – toate uleiurile industriale și lubrifianții, pe bază minerală, semisintetice, sintetice sau biogene.

h) Ulei de bază – uleiul mineral rafinat în care se introduc diferite adaosuri, cum ar fi aditivi sau alte substanțe organice ori anorganice, pentru obținerea unor proprietăți speciale.

i) Uleiuri uzate – toate uleiurile prevăzute la lit. h) care au devenit improprii destinației inițiale, în special acele uleiuri provenite de la motoarele cu combustie și de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine, pentru sistemele hidraulice, industriale, emulsiile și filtrele de ulei.

 

Generatorii de uleiuri uzate

Cel mai frecvent întâlniți generatori de uleiuri uzate sunt operatorii economici care efectuează operațiuni de întreținere și reparații auto.

Aceștia au obligația de a preda pentru reciclare, valorificare sau reutilizare materialele și piesele înlocuite (de ex: cauciucuri uzate, ulei uzat, baterii și acumulatori etc.), care constituie deșeuri, către operatorii economici autorizați.

În calitate de producători și deținători de deșeuri, atelierele de întreținere și reparații auto au următoarele obligații:

 

 

valorificarea acestora, aplicând principiile ierarhiei deșeurilor și anume:

a) Prevenirea – măsuri pentru evitarea generării deșeurilor.

b) Pregătirea pentru reutilizare – procese prin care deșeurile pot fi refolosite fără modificări semnificative.

c) Reciclarea – transformarea materialelor uzate în resurse utilizabile.

d) Alte operațiuni de valorificare – inclusiv valorificarea energetică.

e) Eliminarea – procesul final de gestionare a deșeurilor care nu pot fi valorificate.

– precum și de a nu pune în pericol sănătatea umană și de a nu dăuna mediului, în special:

a) A nu genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră.

b) A nu crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor.

c) A nu afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

 

efectuarea operațiunilor de tratare a acestora, respectând principiile menționate mai sus, sau transferul acestor operațiuni către un operator economic autorizat care desfășoară activități de tratare a deșeurilor sau către un operator public ori privat de colectare a deșeurilor.
 
obligația de a desemna o persoană din rândul angajaților proprii care să urmărească și să asigure îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Legea 211/2011, sau să delege această obligație unei terțe persoane.

Persoanele desemnate trebuie să fie instruite în domeniul gestionării deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

– interdicția de a amesteca diferitele categorii de deșeuri periculoase cu alte categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe ori materiale.

– asigurarea evidenței gestionării deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu, în conformitate cu modelul prevăzut în Anexa nr. 1 la H.G. nr. 856/2002, și transmiterea anuală către Agenția Județeană pentru Protecția Mediului să păstreze buletinele de analiză care caracterizează deșeurile periculoase generate din propria activitate și să le transmită, la cerere, autorităților competente pentru protecția mediului.

Operatorii economici sunt obligați să păstreze evidența gestionării deșeurilor cel puțin 3 ani, cu excepția operatorilor economici care desfășoară activități de transport, care trebuie să păstreze evidența timp de cel puțin 12 luni.

 

Gestionarea substanțelor periculoase:

Substanțele periculoase pentru om și mediu, cum ar fi freonul folosit la instalațiile de climatizare auto, sunt supuse unui regim special de reglementare și gestionare.

Operatorii economici care gestionează aceste substanțe au următoarele obligații:

a) Să țină evidența strictă – cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare – a substanțelor și preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor și ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de activitate, și să furnizeze informațiile și datele cerute de autoritățile competente conform legislației specifice în vigoare.

b) Să elimine, în condiții de siguranță, pentru sănătatea populației și pentru mediu, substanțele și preparatele periculoase care au devenit deșeuri și sunt reglementate în conformitate cu legislația specifică.

c) Să identifice și să prevină riscurile pe care substanțele și preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sănătatea populației și să anunțe iminența unor descărcări neprevăzute sau accidente autorităților pentru protecția mediului și de apărare civilă.

 

Suport pentru raportare:

Identificarea tuturor problemelor legate de declararea corespunzătoare către AFM necesită cunoștințe de specialitate.

Societatea noastră vă poate acorda suport în identificarea tuturor obligațiilor declarative, pentru a evita amenzile.

👉 Vezi aici lista cu amenzile.

📜 Legea 235/2007

 

Raportare Anvelope uzate

Raportarea anvelopelor uzate este reglementată de HOT. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.

Definiție:

Anvelopă uzată destinată reutilizării – orice anvelopă uzată care are valoare de întrebuințare și este destinată utilizării ca atare în activitatea de transport rutier sau este destinată reșapării.

Persoanele juridice care introduc pe piață anvelope noi și/sau anvelope uzate destinate reutilizării sunt obligate să introducă pe piață aceste produse numai omologate, în conformitate cu reglementările în vigoare.

 

Obligațiile persoanelor juridice care introduc pe piață anvelope noi și/sau anvelope uzate destinate reutilizării:

a) Să colecteze anvelopele uzate, în limita cantităților introduse de ele pe piață în anul precedent.

b) Să reutilizeze, să refolosească ca atare, să reșapeze, să recicleze și/sau să valorifice termoenergetic întreaga cantitate de anvelope uzate colectată.

Obligațiile pot fi îndeplinite individual sau prin transferarea responsabilității către persoane juridice legal constituite și autorizate.

 

Obligațiile persoanelor fizice și juridice care dețin anvelope uzate:

a) Să nu le abandoneze pe sol, prin îngropare, în apele de suprafață și ale mării teritoriale.

b) Să nu le incinereze decât în condițiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor.

c) Să le predea persoanelor juridice care comercializează anvelope noi și/sau anvelope uzate destinate reutilizării ori persoanelor juridice autorizate să le colecteze și/sau să le valorifice conform legislației în vigoare.

 

Obligațiile persoanelor juridice care comercializează anvelope noi și/sau anvelope uzate destinate reutilizării:

a) Să preia anvelopele uzate de același tip și în aceeași cantitate cu cele comercializate, aduse de cumpărătorul final.

b) Să asigure capacități de depozitare corespunzătoare pentru anvelopele uzate preluate.

c) Să predea anvelopele uzate preluate persoanelor juridice care introduc pe piață anvelope noi și/sau anvelope uzate destinate reutilizării.

 

Suport pentru raportare:

Societatea noastră vă poate acorda suport în identificarea tuturor obligațiilor declarative, pentru a evita amenzile.

👉 Vezi aici lista cu amenzile..

📜 HOT. 170/2004

 

Raportare in SIM a deseurilor generate

SIM – Sistemul Integrat de Mediu – este un sistem de raportare online a deșeurilor generate, dezvoltat de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Raportarea în SIM necesită experiență de specialitate și cunoștințe în încadrarea corectă a tipurilor și codurilor de deșeuri.

Societatea noastră vă poate ajuta cu suportul necesar raportării corecte.